La două săptămâni după preluarea conducerii Complexului Muzeal Național „Moldova”, Alexandru Chituță își conturează primele proiecte. Cele mai ambițioase privesc aducerea unor lucrări de Giotto și Gustav Klimt, însă lista merge mult mai departe. O cafenea în interiorul muzeului, o zi cu acces gratuit pentru localnici, programe pentru elevi, o prezență mai puternică pe rețelele sociale și chiar o „Ciocolată a Palatului” fac parte din planurile prezentate de managerul interimar.
Deocamdată, multe dintre acestea sunt proiecte sau negocieri aflate în diferite etape. Chituță recunoaște că marile expoziții depind de bani, acorduri și, mai ales, de adaptarea spațiilor muzeale la standardele cerute de instituțiile care împrumută opere valoroase.
În spatele listei de proiecte se vede însă direcția pe care noul manager vrea să o imprime instituției. Muzeul ar trebui să atragă publicul prin patrimoniu și expoziții, dar să îi ofere motive să petreacă mai mult timp aici și să revină.
O lucrare atribuită lui Giotto ar putea ajunge în octombrie
Cel mai important proiect anunțat privește o posibilă expoziție internațională în această toamnă.
Alexandru Chituță susține că există discuții avansate cu instituții din Italia pentru aducerea unei lucrări atribuite lui Giotto, unul dintre artiștii fundamentali ai picturii europene.
„Suntem în relații înaintate cu Galeria Națională din Bologna și cu Parlamentul italian să aducem la Iași, în octombrie, cea mai valoroasă lucrare de artă care a fost vreodată expusă în România. Este vorba despre o capodoperă semnată de Giotto”, a declarat managerul.
Formularea rămâne, pentru moment, la nivelul unui proiect anunțat. Chituță precizează că realizarea expoziției depinde de obținerea finanțării și a tuturor acordurilor necesare.
Un alt proiect privește opera lui Gustav Klimt. Potrivit managerului, Muzeul Național Peleș și-a dat acordul pentru organizarea unei expoziții cu lucrări originale ale artistului.
Pe lista sa se află și Albrecht Dürer, în perspectiva împlinirii a 555 de ani de la nașterea artistului.
Marile expoziții aduc însă o problemă: spațiile
Aducerea unor opere importante presupune condiții stricte de securitate, temperatură, umiditate, iluminare și conservare. Tocmai aici apare una dintre dificultățile pe care Chituță spune că le-a găsit la începutul mandatului.
„Eu pot să aduc o expoziție mâine, dar partenerul îmi pune niște condiții și atunci ar trebui să o luăm treptat, să facem prima oară niște spații expoziționale care să îndeplinească toate condițiile”, explică acesta.
Managerul spune că analizează deja soluții pentru amenajarea unor spații destinate expozițiilor de anvergură.
Miza este una pe termen mai lung. Chituță își propune ca instituția să găzduiască anual cel puțin o expoziție internațională cu vizibilitate și în afara României.
De la expoziții la „Ciocolata Palatului”
Una dintre ideile mai puțin obișnuite privește dezvoltarea unor produse asociate imaginii Palatului Culturii.
Printre ele apare „Ciocolata Palatului”, un produs care ar putea intra în viitoarea ofertă de suveniruri.
Ideea face parte dintr-un proiect mai amplu de repoziționare a experienței muzeale. Chituță vorbește despre o instituție în care vizitatorul să poată vedea o expoziție, să participe la un atelier, apoi să rămână pentru o cafea sau un brunch.
„Eu m-aș bucura să am aici o cafenea și tot ce trebuie. Să știe părinții că duminica pot veni aici și nu în altă parte”, spune managerul.
Modelul invocat este cel întâlnit deja în numeroase muzee europene, unde librăriile, magazinele de suveniruri, cafenelele și spațiile educaționale completează vizita propriu-zisă.
Tinerii, una dintre prioritățile noului mandat
O parte importantă a planurilor anunțate privește publicul tânăr.
Chituță consideră că instituția trebuie să comunice pe platformele pe care adolescenții și tinerii le folosesc zilnic. A remarcat, în acest sens, lipsa unei pagini de TikTok.
„Povestea vinde. Noi trebuie să știm să îl atragem, ce mesaj să îi transmitem”, afirmă managerul.
Direcția nu se limitează la social media. El invită profesorii să folosească muzeele pentru orele de istorie și alte activități educaționale și amintește un proiect aplicat anterior la Sibiu, unde administrația locală finanța vizitele elevilor la muzeu.
O zi gratuită pe lună pentru localnici
Alexandru Chituță vrea să crească și numărul vizitatorilor din oraș. Una dintre variantele propuse este introducerea unei zile gratuite în fiecare lună pentru localnici.
Managerul pornește de la observația că o mare parte dintre vizitatori sunt turiști. Gratuitatea periodică ar trebui să îi determine și pe cei care locuiesc aici să revină mai des.
În aceeași strategie intră și muzeele administrate de Complex, dar aflate în afara Palatului Culturii.
Muzeul „Poni-Cernătescu”, Muzeul Unirii și Muzeul Memorial „Mihail Kogălniceanu” ar urma să beneficieze de o promovare mai consistentă, în condițiile în care au un flux mai redus de vizitatori.
O alianță a muzeelor din Moldova și Republica Moldova
Un alt proiect privește colaborarea regională. Chituță propune crearea unei alianțe a muzeelor din Moldova și Republica Moldova.
O asemenea rețea ar putea permite dezvoltarea unor proiecte comune, schimburi de expoziții și colaborări între specialiști. Ea se înscrie în obiectivul declarat al managerului de a crește vizibilitatea internațională a instituției.
În paralel, noua conducere urmează să evalueze patrimoniul Complexului, estimat de Chituță la aproximativ 100.000 de piese, precum și situația depozitelor și a bunurilor clasate.
Primele săptămâni de mandat vin, astfel, cu o listă lungă de intenții. Unele, precum expozițiile Giotto și Klimt, depind de negocieri, finanțare și condițiile tehnice ale spațiilor. Altele, de la comunicarea pe TikTok până la dezvoltarea unor produse proprii, pot avea un traseu administrativ mai scurt.
Testul va veni odată cu transformarea acestor propuneri în proiecte cu finanțare, termene și rezultate. Dacă negocierile anunțate se concretizează, toamna ar putea aduce deja primul indiciu despre direcția în care Alexandru Chituță vrea să ducă Palatul Culturii.
