Târgul Național „Cămașa tradițională – meșteșug și mod de viață” ajunge la ediția a V-a și se desfășoară între 11 și 13 septembrie 2026, în Grădina Palas. Evenimentul pune în centrul celor trei zile cămașa tradițională românească, tehnicile de lucru păstrate de meșteri și legătura acestei piese de port cu comunitățile în care a fost creată și purtată.
Cămașa tradițională spune multe despre locul din care provine. Croiul, materialul, cusăturile, cromatica și așezarea ornamentelor diferă de la o regiune la alta și, uneori, chiar între comunități apropiate.
În spatele unei cămăși lucrate manual stau însă lucruri pe care obiectul finit nu le arată imediat: timpul, răbdarea și priceperea celui care cunoaște tehnicile de lucru.
Tocmai această dimensiune explică tema aleasă pentru târg: „meșteșug și mod de viață”.
Târgul Național „Cămașa tradițională”, la ediția a V-a
Ajuns la cea de-a cincea ediție, târgul oferă publicului ocazia de a privi cămașa tradițională în legătură cu oamenii care păstrează meșteșugul.
De-a lungul timpului, cămașa a depășit funcția strict vestimentară. Felul în care era croită și ornamentată putea reflecta apartenența la o anumită zonă, vârsta sau statutul purtătoarei, iar unele piese erau pregătite pentru momente importante din viața familiei și a comunității.
În Moldova există o mare diversitate de asemenea forme și motive. Tocmai de aceea, vorbim despre cămăși tradiționale și tradiții locale, fiecare cu particularitățile sale, mai degrabă decât despre un singur model reprezentativ pentru întreaga regiune.
Un meșteșug care depinde de transmiterea între generații
Cusăturile și tehnicile tradiționale au supraviețuit prin transmiterea lor în familie și în comunitate. O generație a învățat de la cea dinainte cum se pregătește pânza, cum se construiește croiul și cum sunt executate motivele ornamentale.
Această continuitate este esențială pentru patrimoniul cultural imaterial. În cazul cămășii tradiționale, valoarea se află atât în piesele păstrate, cât și în cunoștințele necesare pentru realizarea lor.
Recunoașterea internațională a venit în 2022, când „Arta cămășii cu altiță – element de identitate culturală în România și Republica Moldova” a fost înscrisă pe Lista reprezentativă a patrimoniului cultural imaterial al umanității UNESCO. Dosarul a fost realizat în comun de România și Republica Moldova.
Cămașa cu altiță, patrimoniu cultural imaterial UNESCO
Înscrierea UNESCO se referă la arta realizării cămășii cu altiță, la cunoștințele, tehnicile și practicile asociate acesteia.
Altița reprezintă partea ornamentată amplasată în zona superioară a mânecii și constituie unul dintre elementele distinctive ale acestui tip de cămașă femeiască.
Dosarul UNESCO subliniază și dimensiunea socială a meșteșugului. Realizarea cămășilor presupune cunoașterea tehnicilor, modelelor și semnificațiilor locale, iar transmiterea lor către generațiile tinere este una dintre condițiile păstrării patrimoniului.
În acest sens, un târg dedicat cămășii tradiționale poate avea și un rol de apropiere între public și cei care cunosc efectiv meșteșugul. Obiectul poate fi privit, însă întâlnirea cu creatorul permite înțelegerea muncii din spatele său.
Trei zile în Grădina Palas
Ediția a V-a a Târgului Național „Cămașa tradițională – meșteșug și mod de viață” este programată în perioada 11–13 septembrie 2026, în Grădina Palas.
Evenimentul readuce astfel în spațiul public o piesă care continuă să fie purtată și creată, dar și meșteșugul fără de care cămașa tradițională ar rămâne, în timp, doar un obiect al colecțiilor muzeale.
Pentru cele trei zile de târg, miza culturală stă tocmai în întâlnirea cu această continuitate: oameni care încă știu să lucreze cămașa și un public care poate descoperi câtă muncă, precizie și cunoaștere se află în spatele unei cusături.
