În seara de 19 august 1876, într-o grădină de vară din Iași, începea un capitol care avea să intre în istoria teatrului universal. Avram Goldfaden și trupa sa susțineau reprezentația considerată actul de naștere al primului teatru profesionist de limbă idiș din lume. Locul era grădina „Pomul Verde”, iar printre cei care au urmărit primele spectacole s-a aflat Mihai Eminescu. Astăzi, 19 august 2026, se împlinesc 150 de ani de la acel moment.
Iașul anului 1876 avea o comunitate evreiască numeroasă și o viață culturală în care presa și literatura în limba idiș erau deja prezente. În acest mediu ajunge Avram Goldfaden, poet, dramaturg și om de teatru născut în 1840, în spațiul actualei Ucraine.
Primul teatru idiș din lume s-a născut la „Pomul Verde”
Goldfaden nu venise inițial la Iași pentru a întemeia un teatru. Intenționa să dezvolte o publicație în limba idiș. Planurile sale s-au schimbat, iar întâlnirea cu artiștii locali a dus către o formulă nouă de spectacol.
Alături de actorii Israel Grodner și Suher Goldștein, Goldfaden a început să construiască primele reprezentații. El scria, interpreta, compunea, regiza și conducea trupa.
Momentul decisiv a venit pe 19 august 1876.
Programul consemnat atunci cuprindea patru momente scenice: „Lumea ca un paradis”, „Filozoful amorezat și hasidul luminat”, „Socrul și ginerele” și „Fișel harabagiul cu rândașul său Sidr”.
În acel spațiu de vară începea o tradiție teatrală care avea să depășească repede granițele orașului și ale României.
Mihai Eminescu a consemnat reprezentațiile lui Goldfaden
Unul dintre cele mai valoroase documente despre începuturile teatrului idiș îi aparține lui Mihai Eminescu.
Poetul era atunci jurnalist la „Curierul de Iași” și a asistat la reprezentațiile trupei. Cronica sa avea să devină o sursă esențială pentru stabilirea momentului în care s-a născut teatrul profesionist de limbă idiș.
Eminescu nu a fost impresionat de valoarea dramatică a textelor, dar a remarcat calitatea interpreților. Despre prestația lor scria că „jocul actorilor a fost excelent”.
Cronica a căpătat ulterior valoarea unui adevărat certificat de naștere pentru teatrul idiș profesionist.
De la Iași spre marile comunități evreiești
Succesul spectacolelor i-a permis lui Goldfaden să continue. Trupa a ajuns la Botoșani, Galați, Brăila și București, iar fenomenul teatral pornit la „Pomul Verde” s-a extins ulterior spre comunitățile evreiești din Europa.
Goldfaden a scris noi texte și a construit un repertoriu inspirat din cultura și tradițiile evreiești. „Sulamit”, „Iosif în Egipt” și „Iudith și Holofern” se numără printre creațiile care i-au consolidat reputația.
Drumul început la Iași avea să îl ducă în cele din urmă peste Atlantic. Goldfaden s-a stabilit la New York, unde a continuat să scrie și să monteze spectacole până aproape de moartea sa, în 1908.
Ce s-a întâmplat cu „Pomul Verde”
Istoria locului a continuat mult după plecarea lui Goldfaden.
Grădina „Pomul Verde” a fost distrusă de un incendiu și refăcută în 1911. Activitatea teatrală a fost întreruptă în anii celui de-Al Doilea Război Mondial. După război, tradiția teatrului evreiesc a fost reluată instituțional. În 1956, teatrul a primit numele lui Avram Goldfaden.
Zona fostului teatru a fost ulterior demolată, în contextul amenajării parcului din apropierea Teatrului Național. Memoria locului a rămas însă legată de începuturile teatrului idiș.
Astăzi, această istorie poate fi descoperită și la Muzeul Teatrului Evreiesc în România, amenajat în Casa Muzeelor. Expoziția permanentă este organizată în 11 săli și păstrează manuscrise, fotografii, afișe și documente despre Goldfaden și evoluția teatrului evreiesc.
La 150 de ani distanță, seara de 19 august 1876 rămâne una dintre contribuțiile importante ale Iașului la istoria culturală internațională. Dintr-o grădină de vară și din inițiativa unui dramaturg venit în oraș s-a născut o formă profesionistă de teatru care avea să circule prin Europa și peste Atlantic.
Iar la începutul acestei istorii se află două nume și un loc: Avram Goldfaden, „Pomul Verde” și Iașul.
