Nicolae Iorga, despre violențele extremei dreptate din 1923-1924

Personalitate proeminentă, Nicolae Iorga, unul dintre adversarii liderului Mișcării Legionare, Corneliu Zelea Codreanu, a comentat și a condamnat în volumele sale de memorii activitatea și atitudinea „căpitanului”. Răsfoindu-i memoriile putem înțelege cum s-a născut ura legionarilor față de savantul român.

Note pe marginea crimei prefectului de poliție Manciu

În 1924, în urma unei altercații, Corneliu Zelea Codreanu este implicat într-un proces la care, în fața tribunalului, îl împușcă pe prefectul de poliție Manciu, care l-ar fi agresat la rândul său anterior, dar este achitat pe motiv că acționase în legitimă apărare. Este prima dintr-o lungă spirală a asasinatelor politice.

Nicolae Iorga avea să noteze: „După panamaua pașapoartelor și încercarea de sinucidere a generalului Văitoianu, odrasla lui Zelea Codreanu face actul «eroic» de a împușca pe prefectul de Politie din Iași, Manciu, și doi polițiști”.

La Focșani, unde s-a judecat procesul (în prima fază) „antisemiții au făcut devastări la procesul ucigașului Corneliu Codreanu, pe care zeci de avocați s-au oferit să-l apere; niciunul pe văduva lui Manciu”, scria Iorga.

Corneliu Zelea Codreanu, tot mai popular în rândul studenților

Tot mai popular în rândul studenților, pe măsură ce procesul înaintează, Corneliu Zelea Codreanu ar fi urmat să fie răzbunat de circa 700 de studenți.

Nicole Iorga: „Celor șapte studenți li s-a confirmat mandatul. Mi se spune că la Universitate colegii lor se declară, în număr de 700, gata să-i răzbune, că vorbesc de ecrazită ce nu s-a descoperit etc. Rovența, șeful teologilor, ar fi contra violentelor, pe care pe jumătate le dezaprobă”. Altădată nota: „Guvernul anunță că s-a descoperit un complot, cu Zelea Codreanu fiul și tânărul Moța, care urmărea uciderea câtorva miniștri”. Sau „Studenții au comis sălbătăcii la Cluj și Timișoara. Tovarășii lui Corneliu Codreanu, prinși în «greva foamei», au dat semnalul.”

Citește și Herta Müller, hăituită de Securitate în 1989

Cu referire la George Mârzescu, ministru în mai multe guverne liberale, Iorga scria: „(…) Îmi vorbește de proiectul de lege contra agitațiilor anarhice. Continua a primi amenințări. Se trimit cu mine cărți postale cu trei generații de Zelea Codreanu ca «eroi» și «martiri».”

Pe marginea tulburărilor studențești

În februarie 1923, Iorga nota pe marginea tulburărilor studențești: „Sunt de prevăzut noi tulburări studențești. Ziarele spun că o deputăție de «țărani» bucovineni, cu Corneliu Zelea Codreanu și cu tânărul Moța, s-au prezentat lui Brătianu, în plin Consiliu de Miniștri, ca să ceară nu numai «numerus clausus», dar și înlăturarea de la păduri a societății Bucovina a lui Anhauch. Respingând cu un zâmbet partea d’intâiu, Brătianu i-a făgăduit ancheta pentru a doua. Ei au ieșit amenințând ca își fac dreptate singuri. La Societatea studenților în medicina a apărut apoi un afiș cu povestirea întrevederii și declarația că din munții Bucovinei, vărsându-se sângele a mii de oameni, va începe «mișcarea de eliberare»”.

Istoricul Nicolae Iorga a fost asasinat în 27 noiembrie 1940, a doua zi, corpul său a fost găsit aruncat pe câmpul dintre Ploieşti şi comuna Strejnic. Asasinii, simpatizanți ai Mișcării Legionare: Traian Boeru, Stefan Cojocaru, Tudor Dacu, Ion Tucan şi Stefan Iacobuţă s-au răzbunat pe Iorga, considerat vinovat pentru uciderea liderului lor

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *