Dina Câmpeanu, soția lui Radu Câmpeanu, despre Vadim Tudor, în 1985: „Își lingușește fără limită stăpânul”

Dina Câmpeanu, soția liberalului Radu Câmpeanu, a fost una dintre vocile critice la adresa scriitorilor obedienți regimului comunist. Articolele publicate de ea în Buletinul Internațional pentru Românii din Exil, publicație la care a fost redactor-șef, paginator și secretar de redacție, descriu în detaliu acțiunile celor apropriați fostului regim.

Unul dintre scriitorii luați în vizor a fost Corneliu Vadim Tudor, pe care îl definește ca “poetul de curte-nouă”. Despre fostul președinte PRM mai scrie că “își lingușește fără limită stăpânul”, referire la Nicolae Ceaușescu. Dina Câmpeanu, în Buletinul Internațional pentru Românii din Exil“.

În două numere consecutive din «Săptămâna» (22 si 29 Martie 1985) «poetul» Corneliu Vadim Tudor și-a făcut reapariția, de data aceasta nu cu poezii, poeme sau texte antisemite, ci cu «poezii» închinate lui Ceaușescu – «Un om de omenie». Nu ne-am fi ocupat de acest «poet», de doua ori minor: odată prin lipsa lui de demnitate umană, dublata de subiectul minor și el, pe care și l-a ales, dacă printre numeroșii «poeți» (unii dintre ei înrăiți în lingușeală, alții care răsar că ciupercile după ploaie, remarcându-se numai prin subiectul devenit de o banalitate rară: Ceaușescu), Vadim Tudor n-ar fi întrecut orice măsură.

În primul rând nu-l publică oricine, ci Eugen Barbu, în două numere din «Săptămâna», pe câte aproape o pagină de ziar, textul vadimo-tudorian încadrând portretul «întâiului Președinte», întinerit, cu umeri de vată, cu sceptrul în mâna pe care-i ține ca pe o ghioagă cu care-i lovește pe români”, scrie Dina Câmpeanu în Buletinul Internațional pentru Românii din Exil.

Citește și Vadim Tudor, despre „o oarecare Monica Lovinescu”

“Avem un Președinte ce stă viteaz în frunte
prin el în demnitate și cinste azi trăim…
Avem un Președinte și sacră-i e menirea
el ne-a redat mândria de-a ne numi români…
E nobilă lucrarea acestui om de bine
iar numele de-a pururi îi va rămîne sfânt.”

Referitor la aceste versuri, Dina Câmpeanu scrie că: “numindu-l pe Ceaușescu «om de bine» și «sfânt», te Întrebi dacă acest poet-servitor de Curte-Nouă mai poate coborî vreo treaptă pe scara nedemnității umane. În veci va rămâne Ceaușescu în memoria poporului român”.

De la lauda fără limite în versuri șchioape, scrie Dina Câmpeanu, “Corneliu Vădim Tudor trece la osanalele în proză, recent publicate tot în revista lui Eugen Barbu. Iată ce scrie el în «Săptămâna» din 26 Iulie 1985: “(…) N. Ceaușescu entuziasmează prin întreaga sa existență trecută si prezentă și nu știi practic ce virtuți a-i admiri mai. Patriot nedezmințit, om cu o putere de muncă ieșiră din comun, spirit lucid și vizionar, român de o mare noblețe sufletească (…)”.

Dina Câmpanu, despre Nicolae Ceaușescu

Autoarea articolului apreciază că fostul președinte Nicolae Ceaușescu nu a fost altceva decât “Cel care a Înfometat un popor, reducându-l la goana obsedantă după hrana zilnică, cel care a adus frigul și întunericul peste o țară unde domnea soarele și unde nu pătrunsese frigul în sufletele oamenilor. El, Ceaușescu, Gheorghiu-Dej și toată compania lor comunistă, sunt pe cale să transforme caracterul unui popor, devenit o plantă care nu mai reacționează.” Totodată îl definește ca “distrugător de istorie, de cultură, de biserici, de sănătate morală și fizică a poporului român.”

Dina Câmpanu s-a stins din viață în 2005, la începutul lunii martie, la domiciliul din Paris al familiei Câmpeanu, din cauza unui cancer la stomac. Dina Câmpeanu suferea de mai multă vreme de cancer. Ea a fost operată în ţară, la sfârșitul anului 2004, iar la începutul anului 2005 a fost transportată la Paris pentru a urma alte tratamente.

Distribuie mai departe

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *