Lucrețiu Pătrășcanu, jurnalistul cu peste 10 pseudonime

Lucrețiu Pătrășcanu, personalitate controversată, victimă a ideilor gândite de el, a avut o intensă activitate publicistică și editorială în principalele oficioase ale formațiunilor de stânga: Apărătorul proletar (1925-1931), Curentul liber, Cuvântul liber, Deșteptarea (1931), Era nouă, Facla, Flacăra (1948), Frontul (1933), Înainte, Independența economică, Lumea românească, Manifest, Momentul, Reporter, Scântei, Socialismul, Tineretul socialist, Viața românească, […]

Citește mai mult

Adeverința care se afla asupra lui Iorga când a fost asasinat

La data de 27 noiembrie 1940, istoricul Nicolae Iorga a fost ridicat de un grup de legionari şi asasinat. În noaptea de 29/30 noiembrie, Corneliu Zelea Codreanu, împreună cu alți lideri legionari au fost asasinați în timp ce erau transportați de la închisoarea din Râmnicu Sărat spre cea din Jilava. Adepții Mișcării Legionarii îl considerau […]

Citește mai mult

Nicolae Iorga, despre violențele extremei drepte din 1923-1924

Personalitate proeminentă, Nicolae Iorga, unul dintre adversarii liderului Mișcării Legionare, Corneliu Zelea Codreanu, a comentat și a condamnat în volumele sale de memorii activitatea și atitudinea „căpitanului”. Răsfoindu-i memoriile putem înțelege cum s-a născut ura legionarilor față de savantul român. Note pe marginea crimei prefectului de poliție Manciu În 1924, în urma unei altercații, Corneliu […]

Citește mai mult

Herta Müller, hăituită de Securitate în 1989

Herta Müller, laureată a Premiului Nobel pentru Literatură pe anul 2009, s-a născută la data de 17 august 1953, în localitatea Nițchidorf, județul Timiș, într-o familie de etnici germani. După anul 1970 a fost apropiată de grupul Aktionsgruppe Banat, cunoscut sub denumirea de Cenaclul Universitar al Casei de Cultură a Studenților din Timișoara, fondat de […]

Citește mai mult

Tudor Arghezi, la moartea lui Gheorghiu-Dej

Tudor Arghezi, “adio”, în “Tribuna”, anul IX, nr. 12 (425), 1965. Articolul a fost publicat și în “Scânteia” (an XXXIV, nr. 6566, 22 martie 1965, p. 1), reprodus de alte oficiase ale PCR. „Condeiule al meu de mângâieri, de consolări și reverie, fă-te om, fă-te țară, fă-te popor, pune-ți sarică de spini și plângi la […]

Citește mai mult

Nestor Ignat, la moartea lui Gheorghe Gheorghiu-Dej

Nestor Ignat, “Înalt exemplu pentru presa noastră comunistă”, în revista “Presa noastră”, nr 106-107, 1965. „Împreună cu un întreg popor și noi, ziariștii, am fost cutremurați de o durere din cele mai adânci: ne-a părăsit pentru totdeauna omul care, cu înțelepciune și fermitate a stat necurmat, decenii de-a rândul, în fruntea luptei partidului pentru făurirea […]

Citește mai mult

Radu Beligan, la moartea lui Gheorghiu-Dej: „E o despărțire tristă, grea, amară”

Radu Beligan “Omagiul nostru”, în revista “Teatru”, aprilie 1965 „E o despărțire grea, amară! Până mai ieri ne umplea inimile de bucurie zâmbetul luminos al tovarășului Gheorghe Gheorghiu-Dej. Îl simțim şi acum, în continuare, alături de noi, căci temeliile teatrului românesc şi ale întregii noastre arte noi au drept ctitor partidul, înțeleapta sa conducere, îndrumarea […]

Citește mai mult

Mihail Sadoveanu, răvășit de durere la moartea lui Stalin

Mihail Sadoveanu, “Marele geniu al omenirii progresiste”, în Scânteia, 7 martie 1953. „Marele Iosif Vissarionovici Stalin a închis ochii. Vestea adormirii lui a străbătut pământul, fulgerând inimile tuturor oamenilor muncii. Veste de cumplită durere, ca pentru cel mai bun părinte și cel mal înțelept tovarăș; veste în stare să ne covârșească și să ne înfrângă […]

Citește mai mult

Biografia Elenei Ceaușescu, în „Mic dicționar enciclopedic”, 1972

CEAUȘESCU, Elena (n. 1919, Petrești iud. Dâmbovița), om politic și om de știință român. Membru al Comitetului Politic Executiv (din 1974) al C.C. al P.C.R. și al Biroului Permanent (din 1977). Dr. ing. în chimie, membru al Acad. R. S. România, Director general al Institutului central de cercetări chimice, membru al Biroului Executiv al Consiliului […]

Citește mai mult

Dina Câmpeanu, soția lui Radu Câmpeanu, despre Vadim Tudor, în 1985: „Își lingușește fără limită stăpânul”

Dina Câmpeanu, soția liberalului Radu Câmpeanu, a fost una dintre vocile critice la adresa scriitorilor obedienți regimului comunist. Articolele publicate de ea în Buletinul Internațional pentru Românii din Exil, publicație la care a fost redactor-șef, paginator și secretar de redacție, descriu în detaliu acțiunile celor apropriați fostului regim. Unul dintre scriitorii luați în vizor a […]

Citește mai mult